[Spellyans] Re dh/th

A. J. Trim ajtrim at msn.com
Sun Nov 21 00:58:34 GMT 2010


Dzhûan Tſhei An Hɐr – Taken from http://wikisource.org/wiki/Dzhuan_Tshei_an_Hor

I am concerned only with the dh/th problem here.

I have marked 12 pieces of evidence. I have ignored monosyllables and words that end in a stressed syllable. I have found that 11 out of the 12 pieces of marked evidence show voicing before voiced consonants and vowels, and devoicing before an unvoiced consonant or a pause. Of course, we cannot say that this was the case in Middle Cornish generally but we can say that it occurs in Lhuyd’s Late Cornish (for whatever reason.)  Unfortunately, the evidence is for only two different words.

  1.. En termen ez paſſiez τera trigaz en St. Levan, dên ha bennen en teller kreiez Tſhei an hɐr. 
  2.. Ha an huêl a kẏδaz skent: Ha meδ an dên δɐ e urêg; me a vedn mɐz δa huillaz huêl δɐ îl; ha huei el dendel 'gẏz bounaz ẏbma. 
  3.. Kibmiaz têg ev a kẏmeraz, ka pel δa êſt ev a travaliaz, ha uar an dûaδ e 'ryg δɐz δɐ tſhei tîak; ha 'ryg huillaz ena huêl δa 'uîl. 
  4.. Panna huêl alloſti guîl? meδ an tîak: Pẏb huêl ẏlla meδ Dzhûan. Ena dzhei a varginiaz rag tri penz an vleδan guber. 
  5.. Ha pa τera diuaδ an vleδan, e vêſter a δiſgueδaz δɐδo an trei pens. Mîr Dzhûan meδ e vêſter; ẏbma δa gûber: Bez mar menta rei δem arta, me a δeska δîz kên point a skîans. 
  6.. Dreu hedna? meδ Dzhûan: Na meδ e veſter rei δem, ha me a vedn laveral δîz: kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e vêſter: Kemer uîth na 'rey gara an vòr' gôth rag an vòr noueth. 
  7.. Nenna an dzhei a vargìniaz rag bleδan moy, rag pokâr guber. Ha pẏ τera diuaδ an vleδan e vêſter a δrôz an dri penz. Mîr Dzhûan meδ e uaſter, ybma δa guber; bez mar menta rei δem arta, me a δẏska δîz ken point a skîans. 
  8.. Pa 'n dreu' hedna? mêδ Dzhûan: Na meδ e vêſter rei δem ha me vedn lavarel δîz: Kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e veſter; Kebmer uîth na ray oſtia en tſhei lebma vo dên kôth demidhyz dhɐ bennen iyƍk. 
  9.. Enna dzhei a vargidniaz rag bleδan moy. Ha pa τera diuaδ an vleδan e uaſter δrôz an trei penz. Mîr Dzhûan meδ e veſter: ẏbma δa guber: bez mar menta rei δem arta me a δeska δîz an guelha point a skîanz òl. 
  10.. Pa'n dreu hedna? meδ Dzhûan. na meδ e vêſter rei δem; ha me a lavar δîz: Kemereu' δan meδ Dzhûan. Nenna meδ e veſter: Bedhez gueſgyz dhiueth, ken gueskal enueth, rag hedna yu an guelha point a skîans oll. 
  11.. Lebmen Dzhûan e na vendzha ſervia na velha, bez e vendzha mɐz teua δa e urêg. Na meδ e vêſter reu' mɐz hiδu, ha ma gurêg vî a pobaz metten; ha hei 'ra guîl tezan ragez, δɐ δɐz dre δɐ δa 'urêg. 
  12.. Ha an dzhei a uẏraz an naw penz en dezan. Ha po 'riga Dzhûan kẏmeraz e kidmiaz; ẏbma meδ e vêſter, ma tezan ragez δɐ δɐn dre, δɐ δa 'urêg: Ha po tî ha δa urêg an moiha lûan uarbàrh; nenna g'reu' tèrhi an dezan na henz. 
  13.. Kibmiaz têg e kemeraz, ha tiua ha tre e travaliaz; ha uar an diuaτ e rig δɐz δa Gûn St. Eler Ha enna ev a vettiaz gen trei vertſhant a Tre rîn (tîz plêu) tɐz dre mez an fêr Karêsk. 
  14.. Ha Dzhûan ameδ an dzhei, diou gennan nei: Lûan oan nei δɐ 'gẏz guelaz huei. Polîa ve ti mar bèl? 
  15.. Ameδ Dzhûan, me a ve ſervia ha lebmen τeram mɐz drê δɐ a urêg. Ha meδ an dzhei, euz bàrha nei; ha uelkom ti a vêδ. 
  16.. An dzhẏi a kymeraz an vòr noueτ, ha Dzhûan a guiτaz an vòr gôτ. 
  17.. Ha mɐz reb Kêou Tſhoy Uûn, ha nagô an vartſchants gillyz pèl δoart Dzhûan; bez leddarn a glenaz ort an dzhei. 
  18.. Ha an dzhẏi a δallaδaz δɐ 'uîl krei: Ha genz an krei a 'ryg an Vartſhants guîl; Dzhûan a greiaz auêτ; Leddarn, leddarn! 
  19.. Ha genz an krei a 'rîg Dzhûan guîl, an ledran a forſakiaz an Vertſhantſ: Ha po 'ryg an dzhei δɐz δɐ Varha Dzhou, enna an dzhei a vettiaz arta. 
  20.. Ha Dzhûan amedh an dzhei: Sendzhyz ôn nei δɐ huei: Na vîa ragoh huei nei a vîa tîz oll dizurêyz. Dîz barha nei, ha uelkẏm tî a vêδ. 
  21.. Ha po 'rŷg an δzhei δɐz δɐ'n tſhei lebma gôt fîa an dzhei oſtia; ameδ Dzhûan me dal guellaz an ôſt an tſhei. 
  22.. An ôſt an tſhei? ameδ an dzhẏi: Pe 'ntra venta guîl gen an ôſt an tſhei? ẏbma ma gen oſtez nei ha yẏƍk eu hei: mar menta guellaz an ôſt an tſhei, ki δɐ'n gegen, ha enna ti an kâv. 
  23.. Ha po 'ryg e δɐz δɐ'n gegen; enna e uelaz an ôſt an tſhei; ha dên kôτ o ê, a guadn, a trailia an bêr. 
  24.. Ha ameδ Dzhûan, ẏbma na vadna vi otia bez en neſſa tſhei. Na huâτ mêδ an dzhei. Gwraz kona abarhan nei, ha uelkym tî a vêδ. 
  25.. Lebmen an hoſtez an tſhei, hei a kẏnſiliaz gen nebyn vanah a erra en tre, a δɐ deſtrîa an dên kôτ en guilli en termen an noz, a reſta an dzhẏi ſẏppozia; ha gɐrra a fout uar an Vertſhants. 
  26.. Ha po τera Dzhûan en guilli, τerra tòl en tâl an tſhei; ha ev a uelaz gulou. Ha e ſavaz am'àn amez e uili; ha ev a gẏzẏuaz, ha e glẏuaz an mannah laveral. Ha trailiaz e gein δa an tɐl; martezen (ameδ ev) ma nebònen en neſſa tſhei, a 'ryg uelaz agen hager oberou. Ha genz hedna, an guadn-gyrti genz e follat a δeſtrîaz an dên kôτ en guili. 
  27.. Ha genz hedna Dzhûan genz e golhan, trohaz (der an tol) mêz a kein gûn an manah pîs pŷr-round. 
  28.. Ha neſſa metten an guadn-gyrti, hei a δalaſvaz δɐ 'uîl krei ter δɐ e τermâz hei deztrîez: Ha rag na erra dên na flôh en tſhei bez an vertſhantz, an dzhei δal krêg ragta. 
  29.. Enna an dzhei a vea kemeryz, ha δa an klox-prednier dzhyi a ve lediyz: Ha uar an diueδ Dzhûan a δêτ uar' a go phidn. 
  30.. Ha Dzhûan meδ an dzhei ma kalliz lùk δa nei: Ma agen oſt nei deſtrîez nehuer ha nei dal krêg ragta. 
  31.. Huei òl? mêr a huel an Iutîziou (a meδ Dzhûan) gyr tero an δiz rag riman a 'ryg an bad-ober? 
  32.. Piua ɐr? meδ an dzhei pîu a 'rŷg an bad-ober? Piu a 'ryg an bad-ober? meδ Dzhûan: mar nyz medra δeffa previ peu a 'rŷg an bad-ober; mî a vedn krêg ragta. 
  33.. Laverou' δanna meδ an δzhei. Nehuer meδ Dzhûan, po τera vi itta 'o guili, mî a uelaz gulou, ha mi ſavaz am'àn: ha τera tol yn tâl an tzhei. 
  34.. Ha nebyn Mânah a trailiaz e gein uar bidn an tùĮ. 'Martezen' meδ ev 'ma nabonnen en neſſa tſhẏi a el guelaz agen hageroberou.' 
  35.. Ha genz hedna gen a holhan me trahaz pîs, der an tol mez kein gûn an mana; pîs pyr-round. Ha rag gîl a giriou-ma δɐ vɐz prêvez; ẏbma ma an pîs et a phokkat δɐ vɐz guelyz. 
  36.. Ha genz hedna an Vartſhants a vî frîez: ha an vènin ha 'n manah a vî kemeryz ha kregyz. 
  37.. Nenna an dzhei a δêτ uarbàrh mez δa Varha Dzhou; Ha uar an diuaδ dzhei 'ryg dɐz δɐ Kûz karn na huìla en Borrian. 
  38.. Nenna τera vòr δiberh; ha an Vartſhants a vendzha arta δɐ Dzhûan mɐz dre barh an dzhei; bez rag an termen e na vendzha; mèz e vendzha mɐz dre δɐ e urêg. 
  39.. Ha po δo ev gilliz δort an Vartſhants ev a δelledzhaz an termen mal δa va prêv erra e urêg guiτa kẏmpez et i gever: erra po nag erra. 
  40.. Ha po 'rŷg e dɐz δɐn darraz, ev a vendzha klouaz δên aral en guili: Ev a uaske e dɐrn uar e dàgier δɐ δeſtrîa an δêau. Bez e brederaz ter goτa δoδo bɐz aviziyz δiueτ ken gueſgal enueτ. 
  41.. Ha ev a δêτ a mês arta; ha nenna e gnakiaz. Peua ez enna en bar' Deu ameδ hei. 
  42.. Thera vi ẏbma meδ Dzhûan: Re Farîa pîua glou vi meδ hyi. Mar ſô huei Dzhûan, dîau tſhẏi. Douoy an gòlou δanna, meδ Dzhûan: nenna hei a δorôaz an golou. 
  43.. Ha po 'ryg Dzhûan dɐz tſhei, mêδ ev po 'ryg avî dɐz δɐ 'n dɐrraz, me a venzhɐ klẏuaz dên aral en guili. 
  44.. Ha Dzhûan meδ hyi, po 'rygo huei mɐz ker, τera vi gillyz trei mîz gen 'hlôh; ha lebmen ma δɐ nei meppig huêg en guili, δɐ δeu robo gor zêhez. 
  45.. Meδ Dzhûan me vedn laveral δiz. A veſter ha a veſtrez roz δem tezan ha lavèraz δem; Pan vo mî ha 'm g'rêg an moyha lûan uarbàrh δo terri an dezan, ha na henz: ha lebmen ma kaz δɐ nei rag bɐz lûan. 
  46.. Nenna dzhei a dorhaz an dezan, ha τera nâu penz en dezan. Ha an mona an dzhei a gavaz; ha 'n bara dzhei a dhabraz; ha na ve idn frôth na mìkan na trauaran nôr vez. Ha an della ma diuaδ me daralla δoδans.


Regards,

Andrew J. Trim
-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: <http://kernowek.net/pipermail/spellyans_kernowek.net/attachments/20101121/11d5ca8a/attachment-0001.html>


More information about the Spellyans mailing list